Interviu ”Handmade” cu Luminiţa Cristina

Interviu ”Handmade” cu Luminiţa Cristina

Bună,

1) Câteva cuvinte despre Luminiţa, persoana minunată din spatele Brandului "Papillon en Papiller"?

Nu l-aș numi încă un brand, deși am multe idei originale în cap... În prezent însă mă ocup cu finalizarea unei teze de doctorat în domeniul ingineresc și de aceea nu am prea mult timp pe care să îl dedic creațiilor handmade.

2) Eşti o iubitoare de handmade , după cum se observă. Preferi doar amigurumi sau...? Povesteşte-ne puţin despre când a început acestă pasiune?

La început preferam creațiile vestimentare. M-am bucurat că am reușit după vizionarea a doar câteva clipuri pe youtube să croșetez apoape orice, așa că nu m-am dat în lături de la proiecte complicate – rochițe, bluzițe, poșetuțe... Croșetez doar de câțiva ani, iar amigurumi au început de curând să câștige teren în preferințele mele deoarece îmi doresc ca în viitorul nu foarte îndepărtat să am câțiva copii ai mei cărora să le pot crea eu însămi jucăriile. Este o diversitate atât de mare de modele, iar posibilitățile sunt infinite! Mă bate gândul de a mă ocupa inclusiv de designul unor astfel de jucării, dar trebuie să mai adun ceva experiență.

3) De unde a pornit numele Brandului tău şi de ce în franceză?

Numele ales este mai vechi decât pasiunea pentru handmade. A pornit de la fotografiile artistice pe care îmi plăcea să le fac, pe diverse teme, și pe care nu doream să le public pe blogul meu principal, un fel de jurnal deschis, pentru a nu-l încărca vizual. Atunci s-a născut Papillon en Papier deoarece sunt o fană a limbii franceze (în liceu am participat și câștigat premii aproape în fiecare an la fazele județene ale olimpiadelor), iar simbolistic am vrut să exprim efemeritatea amintirilor (papillon = fluture), care pot totuși fi păstrate într-o formă fizică (en papier = din hârtie), sub formă de fotografii.

4) Femeia este caracaterizată de o hiperactivitate nativă, tu cum te descurci în acest sens, cum le îmbini pe toate... mai ai timp şi pentru o "carte bună"?

Trebuie să recunosc că această hiperactivitate nu este chiar punctul meu forte... Îmi place foarte mult să dorm și să fiu odihnită. Îmi plac, de asemenea, cărțile, achiziționez des titluri noi și mă axez în special pe autorii români contemporani, despre ale căror scrieri aflu cel mai adesea de pe facebook, dar și pe cărțile din sfera dezvoltării personale și a creativității. Prefer, tot așa, cărțile cât mai noi apărute pe aceste subiecte.

5) Observ că iubeşti şi animăluţele, le-ai dedicat şi o pagină de facebook, ce ne poți spune despre asta?

Pagina motanului meu, pentru că deocamdată a rămas doar a lui, deși apare în ipostaze și alături de noua lui prietenă, cățelușa, s-a născut din același motiv ca și Papillon en Papier – nu doream să îmi aglomerez profilul cu poze cu și despre pisica. Am vrut să mă adresez cumva numai celor interesați... Nu pot să neg însă că ambii își fac destul de des apariția pe pagina dedicată proiectului meu handmade – sunt personaje cheie și cred că ajută la popularizarea anumitor produse. Ambii au fost adoptați – motanul, pentru că ni l-am dorit foarte mult, cățelușa... din întâmplare, însă este la fel de iubită. Ne delectează în fiecare zi cu joaca lor și mi-am propus ca într-o bună zi să îi transform pe amândoi în personaje de carte :)

6) În România e multă concurenţă în ale lucrului manual, ce părere ai?

Există concurență, sunt de acord, dar mulți preferă să se ”nișeze” adică să facă doar numite tipuri de produse, doar într-o anumită tehnică, doar pentru o anumită clientelă. Spre exemplu, există ilustratori, artiști păpușari, croșetărese, artiști amigurumi (jucării croșetate), designeri vestimentari etc. Mie îmi place să încerc de toate pentru că lucrez, în primul rând, pentru mine, și pentru că îmi plac provocările și să învăț mereu lucruri noi. Deși ”nișarea” poate ajuta la individualizarea unui artist, consider că este loc și pentru cei ”multilateral” dezvoltați, ca mine.

7) Cum te descurci cu limbile străine, care e preferata ta?

Din păcate, cunosc doar engleza și franceza, la nivel avansat, ce-i drept. Mă atrag însă limbi grele cum ar fi turca (datorită rădăcinilor mele), germana sau araba. Sper ca într-o bună zi să pot afirma că am învățat măcar una dintre ele...

8) Despre Campania "Octopus Romania" ce-mi povesteşti?

A pornit de la pasiunea mea pentru croșetat jucării, evident. Însă nu am făcut mai mult decât să îmi dau toată silința pentru ca ideea internațională ”Octopus for a preemie” să fie implementată și în România. Am pus astfel la punct un grup și o pagină de facebook, precum și un blog unde am adunat absolut toate informațiile despre proiect. Despre ce este vorba? Se știe că pentru copilașii născuți prematur, beneficiarii acestui proiect, se impune o perioadă îndelungată de spitalizare și monitorizare cu ajutorul diverselor aparate. Jucăriile pe care noi, voluntarii, le croșetăm sunt sub formă de caracatițe, deoarece se pare că tentaculele spiralate le aduc aminte copiilor de cordonul ombilical și astfel, le induc sensația că se află încă la adăpost, în pântecul mamei. Faptul că se atașează imediat de aceste tentacule reduce și riscul de a se deconecta de la aparate, prin smulgerea firelor.

9) Care sunt planurile tale de viitor?

În plan profesional, să-mi termin cât mai devreme teza, iar în legătură cu proiectul meu handmade, am planuri mari, veți afla cu toții la momentul oportun, dacă îmi veți urmări pagina de facebook.

10) Unde te pot găsii cititorii interesaţi în creaţiile tale?

Pe facebook și pe blog. Este posibil ca pe viitor să particip și la târguri offline, dar... totul va fi dezvăluit la momentul potrivit.

11) Ce părere ai de românii din Diaspora, crezi că ajută în promovarea tradiţiilor româneşti în lume?

Da, cred în acest lucru. Am colaborat de curând cu o mămică din diaspora care, petrecându-și ultimii zece ani într-o cultură atât de dedicată handmade-ului cum este cea daneză, a prins gustul produselor lucrate de mână, cu drag și suflet. A înțeles, pe lângă toate acestea, importanța de a evalua corect din punct de vedere al prețului un produs personalizat și creat de la 0 de un artizan, contrar tendințelor de la noi din țară. Astfel, ea și-a îndreptat atenția înapoi spre locurile natale, unde m-a indentificat pe mine și mi-a solicitat o jucărie croșetată sub formă de iepuraș pentru a marca venirea pe lume a copilașului ei. Încă de la primirea acestuia, mi-a trimis foarte multe poze în care se poate observa cum iepurașul și-a intrat rapid în rol, devenind protectorul noului-născut.

12) Se apropie Paştele, ce pregăteşti cu această ocazie?

Din păcate, nu am timp să mă pregătesc cum se cuvine pentru această sărbătoare din punct de vedere al creativității... Avem în vedere însă, împreună cu voluntarele Octopus Romania, organizarea unor ateliere de croșetat în cadrul căreia să le îndrumăm pe voluntarele care vor să ne ajute în realizarea caracatițelor pentru prematuri. Cel mai probabil aceste ateliere se vor desfășura în luna aprilie, în preajma Paștelui.

13) Crezi că tinerii de azi sunt suficient susţinuţi pentru a-şi dezvolta ideile la nivel profesional?

Din păcate, tinerii nu sunt foarte susținuți, și nici îndrumați în dezvoltarea ideilor originale. Observ însă în jurul meu tineri determinați, care aduc schimbări importante la nivelul societății în care trăim, indiferent de obstacolele întâmpinate. Sper ca generația noastră și cea care va veni după noi să însemne schimbarea mentalității generale și îmbunătățirea imaginii pe care o avem despre România nu doar  la nivel internațional, ci și intern.

Mulţumesc din suflet pentru Interviu!