Legenda Fluturilor

În legendele româneşti, se spune că, la începutul începutului, înainte chiar de Dumnezeu, nu era decât un întuneric de nepătruns. Nu erau nici stele, nici Soare, nici Lună, nici pământ, nimic altceva decât o oglindă de ape fără de margini.

Odată, nimeni nu ştie precis când şi cum, apele au început să se mişte încetul cu încetul, aşa cum ar sufla cineva pe faţa apei. S-au ivit atunci cercuri mari, care, izbindu-se unele de altele, au format valuri din ce în ce mai zbuciumate. Pe luciul întunecat ca de metal al acestei ape nesfârşite, valurile au purtat spuma lor, adunând-o în ostroave albe.

Zbuciumul necontenit al valurilor le-a împins spre mijlocul acestui hău de ape, unde s-a strâns toată spuma, ca o uriaşă floare de nufăr. În această spumă s-au rătăcit un Fluture şi un vierme, care se zice că au venit de pe Tărâmul Celălalt. De la un timp, Fluturele şi-a lepădat aripile şi s-a prefăcut într-un fecior atât de frumos, încât s-a luminat întunericul din jurul lui. Feciorul acesta a fost Dumnezeu.

Iar viermele, la o anumită vreme după aceasta, s-a prefăcut şi el într-o făptură, în diavol. Şi el a avut la început înfăţişare de om, dar nu lumina.

Şi pentru că se născuseră cam la fel, şi erau pe atunci singurele vieţuitoare ale acestui nesfârşit de ape, trăiau la început în bună înţelegere... Aşa a început lumea, în mitologia românească!

Nici că se putea întrupa Cel-de-Sus într-o altă vietate mai gingaşă şi mai frumoasă decât Fluturele. Podoabele de pe aripi, precum şi faptul că vesteşte primăvara îi atrag simpatiile oamenilor, mai ales ale copiilor. În credinţa că-l pot face să se oprească din zbor şi să se aşeze pe flori sau pe iarbă, copiii recită ”Cântecul Fluturelui”.

În unele ţinuturi se crede că ”toate sufletele curate şi cu deosebire ale copiilor mici se prefac în Fluturi, pe Lumea Cealaltă”. Din Tărâmul Celălalt sufletele vin în lumea aceasta cu înfăţişare de Fluturi: ”Uneori, sufletele răposaţilor vin pe la casele unde au trăit, sub formă de Fluturi. Aceasta se întâmplă cu sufletele copiilor dar şi cu cei de o vârstă mai mare”.