Recenzie Anotimpul pierdut de Anişoara Odeanu

Dragii mei Cititori,

Azi încep şi eu cu numărul 19 din Lista Mea pt Reading-Challenge-ul 2017 de pe blogul Melei(http://recenziicartibune.ro/) ---O carte scrisă sub pseudonim- "Anotimpul pierdut" de Anişoara Odeanu----

Autor: Anişoara Odeanu (nume real Doina Stella Graţiana Peteanu)

An apariţie: 1971

Deoarece suntem în luna februarie.......luna iubirii, am decis să citesc acest roman de care constat că se vorbeşte foarte puţin prin web şi-mi pare rău pt că e un roman foarte bun, scris de o scriitoare româncă. 

Ceea ce m-a întristat e că am aflat că ea s-a sinucis după moartea soţului......de fapt îl consider un act de mare curaj. 

Si-n roman, eroina are multe gânduri sinucigaşe.....chiar încearcă cu ajutorul unor pastile ce-i produc doar somnolenţă. 

Cartea e scrisă la persoana I şi abundă de iubire şi mesaje emoţionante. "Anotimpul pierdut" e un roman de dragoste uşor de citit dar şi complicat ce aduce în prim plan un bagaj plin de vise, iluzii şi speranţe. 

Pt că am decis să citesc cât mai multe cărţi de autori români de orice gen, am reuşit să ţin pasul cărţii deşii are 300 de pagine....prefer să citesc mai întâi pe cele cu vreo 100-200 pag.....nu mai mult. 

Cartea avea titlul iniţial de "Călător în noaptea de Ajun" şi retipărită în 1969 cu titlul actual. 

Scriitoarea ar fii rămas necunoscută dacă nu ar fii reuşit să se impună prin individualitatea şi stilul ei proaspăt în literatura română. 

Are un mod aparte de construcţie a personajelor. Olga, personajul principal e crescută de un tutor numit Géza-baci. 

Ea pleacă la cursurile de vară de la Universitatea din Grenoble prin anul 1932. 

Acolo se îndrăgosteşte de Peter, căruia "i-se oferă" după ce îşi promisese că va fii decât a celui ce o va lua de soţie. 

Totul decurge într-un mod descris foarte bine.....sensibil şi emoţionant. Relaţia lor durează 2 ani timp în care merge să-l întâlnească în Germania şi Cehoslovacia. Olga are puterea să atragă, e o femeie frumoasă ce aşteaptă să fie iubită.

Întoarsă în ţară, relaţia se deteriorează repede. Dragostea lor se stinge pe parcurs şi nu lasă nimic în urmă. 

Pt a evidenţia personajul principal de restul poveştii, Peter şi Olga sunt construiţi în antiteză.

 Se produce o atracţie iniţială între ei deşii sunt crescuţi în lumi opuse şi medii diferite. 

Depărtarea va accentua diferenţele dintre ei şi-i va separa definitiv. Iubirea pt Peter se va dovedii a fii doar un flirt de vară.

El se îndrăgosteşte repede de ea dar e un tip capricios ce consideră că i-se cuvine totul. Când ea se supără pe felul lui de a fii egoist, el o consideră "necamaradă".

Din nou în Bucureşti, în plină caniculă, Olga cunoaşte pe Mircea de care se leagă sufleteşte dar nu va avea o relaţie propriu-zisă cu el.

Olga are multă iubire de oferit dar este măcinată de singurătate. Putem constata în Olga cum adolescenta devine o femeie interesată de tot ce o înconjoară şi de viaţă. 

M-au impresionat detaliile cu care descrie casele....persoanele..... îmbrăcămintea....etc.

Întregul roman pare un jurnal în care personajul principal işi povesteşte ultimii ani de viaţă. 

Olga e un personaj lăsat să-şi ia viaţa în propriile mâini. Pt ora la care a fost scris, e un roman inedit fiind de modă Hortensia Papadat Bengescu şi Camil Petrescu.

Cred că fiecare dintre noi ne regăsim în acest personaj şi ne identificăm cu el. 

Pt a afla cum se termină e necesar să citiţi acest roman pe care-l  recomand cu mult drag mai ales că sfârşitul e surprinzător.

Lectură plăcută!!!!!